O transformare
O rază caldă de lumină
Venea din norul argintiu
Ea prevestea o zi senină
Cerească într-un oraș pustiu
Pe strada cu parfum de tei
Imense mumii clădiri petrificate
Drubadurii dispăru și ei
Felinarele au fost stricate
Nimeni nu este pe stradă
Un ecou injurii vorbe stricate
Mă simt vânat ca o pradă
Cu hainele de epocă îmbrăcate
Îmi amintesc de o paradă
Copii și oameni ce râdeau
Cu lume multă laolaltă
Se salutau și se distrau
Umbra castanilor o dată
Acum cimentul care frige
Să mă îmbăt să o fac lată
Gândul de la asta îmi fuge
Eu am ieșit la o plimbare
Și vreau să uit ce am văzut
Răsădesc în stradă o floare
O transformare așa n-am crezut
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.