Pescar pe mare
Pe Treptele de Aur stă un om cu fața numai riduri, uscată iască,
Așteptând răbdător în Împărăția Cerurilor să pășească.
Îl înfricoșează-un glas, venind de sus și, totuși, parcă din abis:
"Ce-ai făcut tu pe pământ să meriți intrarea-n Paradis?"
Deși cuvintele erau blânde,-abia șoptite,-a simțit în suflet fiori reci,
" Am fost pescar pe mare, Doamne, ani aproape patruzeci."
Poarta de-Aur s-a deschis larg, iar sfântul Petru de după auritul gard:
" Fă-te-încoa', vagabond bătrân, tu ți-ai avut deja partea ta de Iad."
poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Petru
- poezii despre vagabondaj
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre pescuit
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.