Toamnă de patimi
risipă de bucurie sub ochii morții
nu te preface
există șansa împlinirii
între noi stau posibilități palpabile
le protejăm tăcerea
eu nu știu în iubire să tot aștept
tu nu știi să te grăbești
socotesc că trebuie să vină impulsul
patima pe care o stăpânesc în trup
tu îmbrâncești zilele pe scară
și cazi fără să te lovești la nimic
eu am genunchii juliți.
frunzișul toamnei se scutură de vânt
e un joc de culori prin aer
mă pierd în ochii tăi cu brumă pe sprâncene
nu le simt nici căldura nici frigul
tu mă cerți pentru cumințenia pământului
eu rup îndemnul în bucăți
și împuns de gânduri
mă eliberez de inhibiții
și calc peste orice opreliști străine
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre zile
- poezii despre vânt
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre sprâncene
- poezii despre protejare
- poezii despre protecție
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.