Învață-mă
Mi-ai citit în palmă,
răscolind pasiuni adormite-ntre vise.
Cu degetele scormonitoare
ai descuiat uși zăvorâte
pe care nu știam
că sufletul le are
descătușând dorințele nebune.
Mi-ai dat foc inimii
iar sângele, șuvoi de lavă,
îmi arde carnea.
Buzele tale fac crevase
în pielea mea ce strigă
după acoperământul palmelor tale...
Sărută-mă... să mor și să învii
în brațele ce mă înlănțuie
ca un cerc de foc
din care nu vreau să scap.
Iubește-mă, arătându-mi
o nouă dimensiune a vieții!
Dezleagă misterul trupului meu,
învățându-mă pe mine,
despre mine,
în șoaptele ce desenează fiori
sub pielea mea acoperită
de roua pasiunii tale...
Învață-mă să iubesc
citindu-mi în palmă
secretele destinului...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.