Și totuși iubirea
și totuși iubirea doare câteodată
când valuri de suspine vuiesc în adâncuri
când frenezia zilei este suspendată
când credința pierde mirabile tâlcuri.
și totuși iubirea îngroapă extaze
când candorile vieții tremură a pustiu
când ceața din zori acaparează raze
și sufletul străbate decorul arămiu.
și totuși iubirea se transformă-n lavă
când trădarea sfinților trece în profunzime
când speranța moare ucisă de otravă
când spiritul simte a vieții cruzime.
și totuși iubirea e un cântec de slavă
în raiul inimii în izvor de limpezime.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.