Drum
s-a spart...
fruntea
în mii de gânduri
și idei
către margini...
către drum de suflet...
Fac autostopul și strig
hei... tu!
oprește-ți sufletul
din goana cea nebună!
eu sunt ca tine,
ia-mă și pe mine!
Dar...
sufletul îți trece
ce nălucă!
șoseaua rămâne goală
pantoful... găurit
și el a rămas înmărmurit
asfaltul arde
iar în pământ
lacrima îngheață-n soare
obrazul... scofâlcit
arde în nesperanță...
sufletul mi-e durere
și... dispare.
poezie de Viorel Muha (februarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Votează! | Copiază!