Femeia
Puneți glumele deoparte,
Îngropați misoginismul,
Căci femeia e o carte
Unde țipă eroismul.
Strângeți răul în batistă,
Nu mai dați mereu din coate,
Căci femeia e-o artistă
Și gândiți-vă că poate
La a lumilor povară
Să se-nhame iute, strâns,
Iar pe margine de seară
Să n-auzi suspin sau plâns.
Gânduri rătăciți prin minte
Nu luați defel avântul
Trântei cu altare sfinte,
Căci femeia e cuvântul.
Partea drepților o ține,
Cu o candelă albastră
În veșmânt de tainic bine,
E o pasăre măiastră,
Care cântă-n zboru-i clar,
Înviind la ceas târziu
Tot ce pare în zadar
Și renaște din pustiu.
Puneți sabia în teacă,
Nu-i lungiți degeaba chinul,
Răutățile o seacă,
Da-și va împlini destinul!
Căci femeia-i o grădină,
Cu parfumul tinereții,
E izvorul de lumină
Cum e scris în cartea vieții.
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.