Chipul blestemului
Iau copacii munții-n spate
Și se duc, se duc departe
Cătând loc de-nchinăciune...
Nici ei nu știu-anume unde
Rădăcina să-și îngroape,
Să le fie Domnu-aproape...
Tânguiri de frunze-n dungă,
Clopote cu limba lungă,
Plâns de ape-strunga morii,
Zboruri frânte-n umbra ciorii,
Blestem slobozât din frâu --
Omul cu săcurea-n brâu!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.