Dorință nestinsă
să nu mă întrebi de ce visez albastru
să nu mă-ntrebi de ce mie dor de stele
stingheră rătăcesc la poarta unui castru
împletind cu spice gândurile mele.
desenez pe țărână o inimă mare
strecor în ea sudorile frunții
pentru arte sublime am o chemare
poezia dragostei azi trece munții.
cercei din cireșe mi-am pus la ureche
ce mult aș vrea să fiu iarăși copil
în suflet mai freamătă o amintire veche
când mă fusrișam în grădină tiptil.
când în cireș urcată cu dorință străveche
gustam dulceața verii și cu simțul tactil.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.