Tu
ivirea ta mi-e-n semne-a tainei grabă
nuntită-n ochii mei pe-altar de lene
îmbrăcăminți de-atingeri ții, viclene
în palma ta și pielea-mi ție-i roabă.
mirări smulgeai din glii nepământene,
din rădăcini o umbră ce întreabă
din rana de lumină,-n piept podoabă,
icoană-n cui pe-a Domnului sprâncene...!
așa că Dumnezeu privește-n mine
prin văzul tău, ce-mi este hram de-oglinzi
și mă cufundă, om, în Sfânt prin tine.
la preț păgân în sacru tu mă vinzi
și-o Cruce-mi crește-n spate, pe ruine
de noapte-n duh, în zorii de murinzi...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Yo
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.