Dolce vita
Refuz voluptatea unui acord ontologic
Între "de ce?" și "cum?"
Pentru a ști "cine"
Între pleoapa rațiunii veșnic deschisă
Și glanda nedirijată
Între vorbe și lucrurile din ele
Așezare pământească
Pe un câmp cultivat cu legume străvechi
Pentru dragoste
Pentru copii înfășați în grabă
Și părinți plecați la muncă în zori
Această poveste a eșecului
Devine frumoasă
Când îi găsești intriga salvatoare
De vină sunt mereu vecinii
Mama, tata, sistemul
Dacă ai un pic de curaj
Să te lupți cu taurul negru
Pierzi orezul cu lapte
Băiatu' lu' mama
Căutăm întunericul din noi
În lumina din alții
Primele desene din peșteri
Au fost șterse cu invidie
Când cel mai puternic nu a înțeles
Bine că încă avem nevoie
De cei care uită
Ca de un somn bun
Ca de o zi liberă de luni
Hai să profităm
Și să ne vizităm
Prietenii cu Alzheimer
Tot ne jucăm cu firele singurătăților noastre
Pe acest ghem care se rostogolește
Ca roțile nervoase ale autobuzului
Pe o șosea întunecată de provincie
Ajungi mai repede la destinație
Când oboseala din oase te adoarme
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.