Balada inimii
n-am să-i pun nicicând inimii zăvor
ea naște iubirea din limpede izvor
ea este cuibul marilor fantezii
din care își iau zborul stoluri de poezii
inimă boemă mai nutrești un extaz
cu zâmbetul să seci lacrimi pe obraz
bătrânețea-i grea nu mai ești ce-ai fost
parcă toată vara te-ai zbătut fără rost
inimă flămândă de-a iubirii beție
toamna îți insuflă galbenă nostalgie
boabe de speranțe legate-ntr-un ciorchin
alungă amarul si umbra de chin
inimă visătoare cerul îți e aproape
de povara dorurilor să te mai scape
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.