Trebuie

pentru precisele plecări spre aspiraţii
trebuie să trec salonul
întâmpinând mirosuri de oglinzi,
în care mă azvârl din intimitate
până ce noile reglementări ale înţelesului
vin în cercuri de infinite zdravene şi folositoare.
trebuie să-mi acomodez degetele
cu mângâierea sferelor ce-şi cer
sublima rotaţie sub simţ.

să funcţionez ca o mişcare albastră
expirată-n frunza ce transcende ochiul
amuţit sub icoană.
montaje de şansă să port,
pentru suava îmblânzire
ale monstruoaselor candelabre
ce se trântesc ca niciodată
şi ca nicăieri în univers,
de tâmplele pereţilor în goană de alb.

iar, la urmă,
îmi face plăcere să dau de alergarea versului
prin risipă de inteligenţă;
numai atunci poate mutilez împrejurul
ce se descrie în jurul gleznei
substanţă învolburată.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!