Odă de asfalt
Prin fiorduri de beton în marșuri la unison
Buluciți in galere cu burduf de acordeon
Ne trezim in fiecare zi din cochilii
Cu ecou grifon
In parade de care, cu veacuri de ham de cai
Pentru care trăgem,.. si uneori strigăm,.. vai
ce fiare! Noi cu noi suntem, cu pecete de vătrai..
Viață tu firai!
De angoasă cu sunet de coasă-mi votată
De credulitatea noastră de fiecare dată
În zornet de ochii de drac ce ne cer cămată
Cu lanț pe grumaz
Strangulând cu pensii de necaz, aruncat la gunoi
Când devenim epave fără răsuflare în noi
Să ne trăiți bine voi! Demoni cruzi aleși de noi
Supurați de puroi
Peste noi, ce aruncăm vina unul la altul
Dezbinați și îndoctrinați cum fosta alaiul
Ce strigă ereditar, eliberați hoțul
Să ne răstignim adevărul
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.