Nu am decât doi ochi să pot privi gura ta
două mâini de împletit pe trupul tău
două urechi pregătite să înțeleagă tăcerea ta
doi obraji îmbujorați la promisul gând al mângîierii
și
pentru orice eventualitate
un umăr cel puțin pentru fericire
și unul pentru lacrimi
oare îmi va fi de ajuns o singură inimă
în care să-ți fac loc?!
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.