Dacă mă întrebi cum răsare soarele
am să-ți povestesc cel puțin o viață
și tot nu o să ajung la apus
o să te saturi să mă asculți
ai să îmbătrânești
o să te transformi în umbră
vei privi în sfârșit calmă
cum continui să debitez teorii peste teorii
ca și când ziua ar fi nesfârșită
te miri cum pot să fiu așa de tânăr
parcă din ce în ce mai tânăr
aproape copil
ce să mai spun
ar fi bine să nu mă întrebi niciodată
cum e cu iubirea
ci doar să te lași iubită
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sfârșit
- poezii despre nuntă
- poezii despre copilărie
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.