Mare sângerie
Mare învolburată
Sângeriu spumată,
Stau la malul tău
Plâng ce-a fost al meu,
Că s-a dus în tine,
De-napoi nu vine.
A plecat departe,
În laguri spre moarte.
Lași lacrimi vărsate
În tine scăldate
Și inima pierdută-n zare
În veșnică așteptare.
Sufletul pustiu și gol
Se izbește de-un ecou,
Ochii plânși voi ridica
Chipul său îl voi vedea,
Oglindit pe cerul mare
Nu pe-o bancă de salvare.
poezie de Camelia Natalia Ignat (iunie 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre roșu, poezii despre plâns, poezii despre suflet, poezii despre salvare, poezii despre ochi, poezii despre moarte sau poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.