Am început să semăn cu tine, mamă
în fiecare seară pregătesc cina pentru uituci
și pentru gândacii din bucătărie/rotunjori
ca pe vremea ta
casa
pare c-a luat-o la vale
sau valea s-a cutremurat puțin
stau tot mai aproape de azilul sfânta mina
de bucătăria cu miros de ciorbă/de pisicile negre
am niște nopți formidabile
exact cum aveai tu când trecea ultimul tramvai
gol
am început să semăn cu tine și când povestesc
prin gările retractile ale memoriei
aceiași mecanici bețivi
scandalagii
murdari
întârzie toate trenurile
cum se-ntâmpla când tu așteptai pe peron
în speranța unei destinații
semăn cu tine în felul cu mă fac proastă
ești proastă proasto pleacă odată
cu alte cuvinte
visul american la scară locală
injecția letală
tu știai că târziul e un sâmbure de migdală
întâi îți sparge dinții
pe urmă
aroma te bagă-n spital
am început să semăn cu tine mamă
singurătățile noastre își dau târcoale
se pândesc înfometate
a mea e panteră fecundă
ogarii conștiinței înghit rând pe rând puii săi
se-ngrașă
dau semne de oboseală
se mușcă pe sine
poezie de Gela Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre văi
- poezii despre gări
- poezii despre început
- poezii despre visare
- poezii despre trenuri
- poezii despre tramvaie
- poezii despre singurătate
- poezii despre sfinți
- poezii despre seară
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.