Sunt goală
cotropită sfârtecată de cei șapte
ochi
care cutrieră pământul
unde mă voi ascunde
când bucătăriile buncărelor ticsite cu de toate mi-au ajuns
diamante șlefuite montate în
coarnele vițelului de aur la poalele muntelui horeb
oare mă voi înfășura cu ghirlande de crăciun
sau foi de viță pentru sărmăluțe
ornate cu leru-i ler
nici întreg muntele athos nu mă va acoperi dacă
nu-mi găsesc punctul de sprijin în
piatra ajunsă în capul unghiului (fără mână de om)
cea aruncată de zidari
poezie de Crina Albu
Adăugat de Fericire
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Crina Albu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.