Chipul
Toamnă
lumini
arome
amintiri...
Alaiuri de nopți tot mai multe
ies din ascunsele cotloane
acoperind zilele
și visele mele din pădurile sihastre
peste care
de mult se așternură
frunze uscate.
***
În liniștea nopții
o lacrimă caută un chip...
Iau în brațe
cuvinte și frunze
și le arunc către luna plină
ca și înspre ea
să urce lin plutind
câte-o frunză
câte-o slovă
câte-un gând
... Și-atunci
brusc îmi zării
pentru o clipă
chipul
în lacrima iubitei.
poezie de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.