Farfuria
când nevasta-ți gătește
să mănânci
cu plăcere
și mut ca un pește
e important
să taci la masă
pentru o atmosferă
frumoasă
eu am vorbit
și pe ea a cuprins-o
furia
și mi-a spart în cap
farfuria
care nu era una
zburătoare
nu era un ozeneu
dar toate cioburile
s-au împrăștiat
în corpul meu
probabil că am cobit
sau am ciobit
că tocmai asta
spusesem și eu
vorbă cu vorbă
ce farfuria trupului meu
asta e ciorbă?
poezie de Alexandru Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.