Jeleu poem
oamenii nu beau
ci doar mută lichidul
dintr-un vas spart într-altul, irosindu-l
oamenii nu vorbesc, fac aerisire cariilor
nu se sărută, își fură aerul
nu își dau mâinile, și le iau
selfie? doar astupă oglinzile
temându-se de absența memoriei ăstora
și cred conturul lor reflexia precisă
oamenii nu se înjură
nu se bat, nici ucid, ci doar au ceva tot trăgând
un covor de sub tălpi - crezându-l zburător
oamenii nici măcar nu sunt convinși
că sunt oameni, cineva totuși
ar trebui să le spună
până se brânzește de tot calea laptelui
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vorbire
- poezii despre sărut
- poezii despre stomatologie
- poezii despre poezie
- poezii despre mâini
- poezii despre lactate
- poezii despre brânzeturi
- poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.