Dansul iernii
Iar ne picură din stele
Ramuri de argint și vise...
Albe, blânde giuvaere
Și de brațe neatinse.
Trec conduri de lac pe ceruri
Și ne luminează calea...
Pliu de stele pe creneluri
Și peste copaci, ninsoarea...
În cojoace, peste dealuri,
Trece gerul asprei ierni
Și se-apleacă valuri, valuri...
Satul meu bătrân, de ieri,
Scârțâie de dor fântâna,
Coșul e nescuturat,
Doar în casʼ ne-așteaptă muma.
În zadar! S-a înnoptat.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.