Aloe veră
ieri noapte am avut un vis cam straniu
și se făcu-se parcă eu cădeam
în puț adânc cu pietre de uraniu
și cu aloe-n glastrele la geam
se mai făcu-se un prieten dus demult
în alte lumi, desigur că mai drepte
mă îmbia așa cu sila să-l ascult
și să cobor cu dânsul niște trepte
se mai făcu-se că în depărtări
ba apărea ba dispărea o siluetă
o desluseam venind din nicăieri
cu mersu-i de vârtej în piruetă
să fi fost mama?!! sufletul ei drag
în visul ista trist spre dimineață?!!
să pot să deslușesc în chipul vag
izvorul care îmi dăduse viață...
se mai făcu, că silueta îmi șoptea
să mă întorc mai repede acasă
c-aice încă nu e lumea mea
chiar dacă lumii mele nu-i mai pasă
și m-am trezit. Abea mijea de zi
sau poate că migea o nouă eră
din vis îmi aminteam doar hi, hi, hi
și glastra de la geam cu-aloe veră..
poezie de Iurie Osoianu (14 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
- poezii despre prietenie
- poezii despre noapte
- poezii despre mamă
- poezii despre dimineață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.