Înger prin ger
E noapte, sunt și eu, sunt și femei
Afară este ger și ceva crapă,
Prin trupul tău mai ard niște scântei,
Prin trupul meu mai curge niște apă.
Mă simt poet în fiecare clipă
Și mă frământă tot ce-i omenesc,
Numai de tine, parcă, mi-este frică,
Să nu te pierd cât încă te iubesc.
Dar nu am cum. Cât ești a nimănui
Vei fi a mea, chiar dacă-s al oricui.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.