Iubește-ți singurătatea!
Iubește-ți singurătatea!
Lumea este plină de singurătăți,
Uneori împărțite la doi...
Mergem în ritm cu imaginea din oglindă.
Ne îmbrățișează eteric,
Neputând fizic să ne cuprindă.
Stau brațele întinse spre plus infinit...
Din întuneric lumina a răsărit.
Trecem prin lumină întuneric și taină.
Singuratici, apatici,
Sângerând de durere și teamă.
Iluzii, deșertăciuni imaginea falsă a propriei lumi.
Relative și reci,
Alunecoase ca pavelele de gheață
Ale unei peșteri subterane
Sunt clipele, Doamne!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.