Mai întâi au murit
copilașii în leagăne de molid
apoi au murit
părinții și părinții părinților retezați
trei generații
ca brazii într-o singură zi au murit
sub soarele scânteind în gătej de lumină (?!)
ca o pânză sonoră de gater
întors răsucit
cu dinții împotriva pădurilor sale în care
acum chiar acum
rușinea durerii ia curgere de rășină
în care nicicum
cei care au murit au vreo vină
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Traian Abruda. [Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre rușine
- poezii despre păduri
- poezii despre lumină
- poezii despre durere
- poezii despre dinți
- poezii despre copilărie
- poezii despre brazi
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.