Roada oamenilor...
Aș pleca, Doamne, în lume
Să bat piepturile-amare,
Să sparg ne'ncetat la Doruri
Roada sufletelor bune.
Aș da nemilos în ele,
Să se spargă-n frimituri,
Să se piardă ca și iarba
Sub omătul Domnului.
Aș pleca în Toamna asta
Să culeg Doruri cu sacul,
Grele și necoapte bine
Asemeni gutuilor.
Ce zici, Doamne, mă ajuți?
Hai să rupem roada asta
Din moi suflete fierbinți!
Ce zici, Doamne, mă ajuți?
Să luăm fiecare Dor
Cum culegi poama din pom
Și-apoi în loc de gutui necoapte
Punem Doruri la ferestre. Ce zici, vrei?
... Roada oamenilor buni - doruri grele,
plâns și-amar!
poezie de Adelina Cojocaru (5 octombrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.