În jur e iarăşi toamnă...

În jur e iarăşi toamnă şi-i brună frunza-n vie,
Miroase părul dragei din nou a tămâioasă;
Mai au licori divine butoaiele - de Grasă,
Dar strugurii îndeamnă mai mult la poezie.

Miroase părul dragei din nou a tămâioasă
Şi vinul vechi din cramă mereu să-l beau mă-mbie,
Dar strugurii îndeamnă mai mult la poezie...
Îi adunăm cu grijă în coşuri, pe terasă.

Şi vinul vechi din cramă mereu să-l beau mă-mbie,
Iubita mi se-arată de struguri pofticioasă,
Îi adunăm cu grijă în coşuri, pe terasă
Şi pieptul ei tresaltă de-atâta frenezie.

Iubita mi se-arată de struguri pofticioasă,
Iar eu îi pun în braţe cam tot ce-mi place mie
Şi pieptul ei tresaltă de-atâta frenezie....
Să terminăm cu via şi-o iau la mine-acasă!

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!