Sulac...

eu ştiu - tu cânţi acolo printre aştri
în limba mea, despre poporul meu
şi acompaniat de coruri de sihaştri
să-l ierte îi doinesti lui Dumnezeu

îl rogi să-i ierte laşitatea şi trufia
îi spui că moldovanu-i ca mioara
şi ba că vrea, ba nu cu România
şi ba că-şi vrea ba nu aparte ţara

şi îi mai cânţi că moldovencele-s frumoase
şi toate sunt Ilene Cosânzene
şi doinele pe-aice sunt sfioase
că lăcrimele noastre sunt poeme

şi că prin vii demult e coaptă poama
şi că prin căzi în şoaptă fierbe vinul
că la măligă iar ne strigă mama
şi mustul, râde tata-i ca pelinul

că frunzele de nuc încep să zboare
că-n dimineţi e tot mai multă rouă
că sufletul amarnic ne mai doare
că-i toamnă iar şi-afară plouă...

azi la biseric-am aprins o lumînare
i-am mulţumit lui sfântul Neculai
că ai cântat la nunta mea cu Lăutarii
Îţi aminteşti?! În 85. La 4 mai...

îţi aminteşti cum se-mbulzeau haholii
la scena-n fund de cort improvizată
să savureze do re mi fa sol-ii
din apa vie peste noi vărsată?!!

şi moldovenii cum se şuşoteau
-că, uite bre, chiar l-au adus şi cântă..
eu amintirea asta chiar fără să vreau
o cânt în suflet ca pe-o rugăciune sfântă

eu ştiu- tu cânţi acolo printre aştri
în limba mea, despre poporul meu
cutremurând a cerului pilaştri
în profunzimea cântecului tău...

09 septembrie 2018

Moscova

poezie de Iurie Osoianu (9 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!