Poem de ceară cu gheare
zarea senină
e albastră pasăre
cu aripi de lumină
și oameni gheare
ce-o țin de cadavre
de religii rugină
penelor de lumină
cu agheasme de disperare
nedorind să zboare
in a noastră apusă chemare
spre căderea-n întunecare
cu corzi de body jumping, inversare
a elasticitați care
pare cădere
cu aripi spre zare
legat cu funii de ceare
alungite până aproape
la topire
răsărind stropi alungiți în casape
gheare din a noastră strigare
ce urlă că e doar cădere
trăgându-l napoi cu disperare
părându-ne o salvare
dintr-o cădere...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre salvare, poezii despre religie, poezii despre păsări, poezii despre poezie, poezii despre lumină, poezii despre aripi sau poezii despre albastru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.