Vis de zapada
ingheata-mi inima
dintr-o suflare
si pastreaz-o intr-un fulg de nea.
In ochii tai
se cerne iarna cu vapai albastre
si gheata rasare in odai
peste sufletele noastre.
Inchide palmele,
tine sufletul in ele
dar nu-l lasa,
cu zapada odata, sa adoarma.
Asterne-ti pleoape langa mine,
in visare...
dormi, lumina!
poezie de Emanuela Florea
Adăugat de Beatrice Coman
Votează! | Copiază!