Ce nu se desparte
în primăvara anului care vine
mi-a promis o frumoasă
țigancă a spus
că iese cu mine (?!) ultima dată
ne-am dat bună ziua cumva automat
în urmă cu o mie
de ani, pe când emigra din egipt și trecea
marea roșie fără să
îl imite pe moise prin despărțire a
apelor sclipitoare de gură
de aur pasiv
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre roșu
- poezii despre promisiuni
- poezii despre primăvară
- poezii despre gură
- poezii despre frumusețe
- poezii despre emigrație
- poezii despre aur
- poezii despre Egipt
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.