Ulciorul amurgului
smălțuit cu susur de vid însetând buzele-așteptării
pe maluri de iască sălciile respirației tale
împart miere de fragilitate-nstelată
trestiilor somnului
îți pescuiesc înecul
în liniștea fardată cu lacrimi de dor la pândă
sub pleoape de însingurare
cu sufletul arcă
fac ocolul încordării ancorate
în pulsul imensului joc de-a moartea
singura în stare să ne țină viu plânsul neapropierii
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.