Oglinda - poem în trei acte
Actul 1.
trec zile, trec ani
trec oameni pe stradă
se uită în oglindă
sunt fericiți și mulțumiți, nu...
că sunt aleși, frumoși și...
merg să facă nimic
știi, viața lor e de nimic
trist e că nici nu știu
au devenit aici, demult, nimic
Actul 2.
odată, într-o zi
oglinda s-a spart
cioburi au căzut și s-au frânt
în ei, între ei, ei cei
în jur nimic
atunci am înțeles cu adevărat cine sunt eu
că pot zbura
că pot visa
că pot crea
Actul 3.
oglindă e, nu e așa
privește omule, adânc
acolo, nu în ea
privește dincolo de ea
atunci vei ști că ești acel ce nu mai ești
și vei găsi, sensul, drumul și calea
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.