Andrei [din public] a spus pe 18 august 2008: |
Un gând care răstoarnă o teorie, conform căreia întuneric înseamnă ignoranță.
De fapt, întunericul demonstrează neputința ochiului omenesc de a discerne.
Nu are rost să condamnăm mediul. Ochiul nostru e mărunt și relativ.
Noaptea e întunecată pentru că nu avem forța spirituală să o pătrundem.
Grecii socoteau bufnița drept simbol al înțelepciunii pentru ochiul ei sagace, capabil să vadă prin întuneric. |
Mia [din public] a spus pe 21 august 2008: |
Dacă vederea omului nu ar fi atât de slabă, n-ar mai fi întuneric pe lume. Observație remarcabilă.
Nu trebuie să ne luptăm cu bezna, ci cu propriile noastre dioptrii. |
Bulă [din public] a spus pe 19 octombrie 2008: |
În câteva rânduri
am fost cam dur
cu acest autor.
Dar acest aforism
e precis ca o rază de laser.
Un punct de vedere inedit
la o chestiune care părea definitiv tranșată.
Practic,
în cinci cuvinte,
autorul răstoarnă
toată bibliografia
și întreaga retorică
despre beznă și întuneric.
Vouă cum vi se pare? |
Cornel [din public] a spus pe 19 octombrie 2008: |
Părerea mea despre întuneric e că nu-i alceva decăt lipsa luminii. Dacă cineva are curaj să mă contrazică să vină cu sursa lui de întuneric aici lângă mine, când eu am o sursă de lumină. |
Domnica [din public] a spus pe 19 octombrie 2008: |
Nici bufnița nu vede pe lumină. Și ele au o neputință. Dați-mi exemple de ființe care au aceeași acuitate vizuală și noaptea, și ziua. Până una alta, omul e singurul care a reușit, prin mijloace artificiale (și spirituale, de ce nu?), să lumineze întunericul. |
Bulă [din public] a spus pe 20 octombrie 2008: |
Domnica,
bufnița vede excelent pe lumină.
Dar vede destul de bine și prin întuneric,
de aceea preferă să vâneze noaptea,
când concurența e mai mică.
Omul a reușit să facă lumină
pentru a putea răzbate
prin noaptea neputinței sale.
Lumina zilei,
care ne dă atâta bucurie,
este un strop lucitor
în marele ocean de întuneric.
Universul
este o imensitate rece și întunecată.
Iar Pământul
în plină zi e doar o monedă palidă
pe un uriaș fundal de întuneric.
(o Lună noctună, ceva mai mare).
Dacă Lucifer
este împăratul întunericului,
împărăția sa e uriașă.
Față de ea,
ca suprafață,
sau ca volum,
regatul luminii e aproape zero.
Nouă ni se pare
că diferența dintre noapte și zi
este colosală,
ceea ce e fals.
Practic,
acceași realitate
se retrage,
pentru scurt timp,
în umbra Pământului.
Nu noaptea e adâncă,
ci neputința ochiului uman,
care, fără fotonii lui Cornel,
nu discerne nimic. |
Domnica [din public] a spus pe 22 octombrie 2008: |
Dragă Bulă,
Dacă te referi numai la vederea fizică, ai dreptate, omul este mai orb decât cel mai neînsemnat prădător de noapte, nu numai decât bufnița, care, totuși, a fost învestită simbolic și cu o vedere spirituală. Dar eu zic că bufnița, oricât s-ar uita cu privirea ei ageră la stele, tot n-ar putea vedea o supernovă, așa cum ochiul omului, ajutat de telescop, poate vedea. Iar eu insist pe vederea spirituală a omului, pe acel ochi interior care vede dincolo de materie, dincolo de limite, până în adâncul celor mai incredibile vise (ca să nu mai zic de metafizicul "ochi din frunte", bun de luat și el în discuție). |
Myhay [din public] a spus pe 11 februarie 2011: |
Mie imi place asemenea lui Valeriu Butulescu sa exprim o idee intr-un mod cat mai simplu fara a ma opri la atatea detalii. Sunt de acord cu Valeriu Butulescu dar de asemenea sunt de acord si cu afirmatia lui Cornel. |