Renunțare
Am obosit sa-ti caut pasii
Pe drumuri la raspantii de destin.
Am renuntat.
Te voi zari poate acolo
Unde nimeni
Nu este cu nimeni.
Si cata liniste.....
Fluturi adormiti
Prefacuti in ingeri
Trec pe rand
Din vizibil in invizibil.
Ochii mei, ochii tăi
Desenează amurguri
Și cerul se destrama
În Calea Lactee
Fără nori, fara tristeti,
Fără durere.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [Vezi poezii despre ochi, poezii despre nori, poezii despre fluturi, poezii despre durere, poezii despre desen sau poezii despre Calea Lactee
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.