Noapte
Noapte
Noapte de vis,,
Am sculptat o limbă de șopîrlă,
Se poate așa?
Tu ești o metaforă,
Voi
Noi
Adică numai eu.
Adevărul e că sîntem niște împușcați la barul ăsta,
Tu poeta mea, ce să zic, stai
Hai să ne facem o farfurie zburătoare,
Doar eu și eu,
Și vai,
Nu știm să fim calmi.
Calmi, calmi.
Dar obdelele s- au udat,
Nu ne mai salută nimeni,
Pe voi,
Și eu dorm, dorm,
Și spum prin somn povești,
Că e noapte, cîinele cîntă
La bar,
Cerul e albastru închis,
Ochiul meu e galben.
Am căzut în praful de pe podele,
Nu mai, gata.
Atît.
poezie de Ciprian Vaida
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ciprian Vaida. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.