Bici de chibrit
Prin conserve de azile
Stau bătrâni măi copile
Și privește foarte bine
Căci intr-o zi la tine
Va bate-n geam bătrânețea
Să-ți aducă tristețea
De a fi lăsat aruncat
Intr-un colț prea întunecat
De toți-n jale părăsit
De-ți dorești un chibrit
Să aprinzi lumânarea
Rugându-te-n-nepăsarea
Celor care le-ai fost soare
Să-ți faci trepte de ceară
De moartea se înfioară
Auzind rugile de sare
A lacrimilor căzute
De nimeni nevăzute
In conserve de azile
Ocne bătrâneții, copile
Ale societăti noastre
Ce tu o poți schimba-n bine
Cu seninul din privire
Aducându-ti aminte de mine
Privindu-mă la ferestră
Ca o floare ofilită-n glastră
De voi mai trăi poate aici
Unde bătrâni sunt sub bici
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.