Roză purpurie
văzându-te cum înflorești roză trecătoare
tânjesc după
ziua aceea când îmbrăcam primul sarafan
și tu ești de catifea
ești mâna mamei potrivind volanele blândă atingere
în mijlocul unei zile însuflețite
între depărtări ești însăși catifeaua
tu mă duci dincolo de mine însămi
în tăcerea dintre cuvinte
în care îmi găsesc un oftat calm
ca o alinare sub care există
ceva
pe care îl țin minte
purpuriu
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marilena Tiugan. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre tăcere
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre roz
- poezii despre mâini
- poezii despre mamă
- poezii despre existență
- poezii despre cuvinte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.