Așteptare
Mă voi face cămașa ce-o porți,
Și postava în care frămânți
Pâinea jalei pe care-o mănânci,
Insomnia pe care-o suporți.
Cu genunchii la gură voi sta
Și cu brațele moi atârnând,
Furișată tiptil într-un gând,
Într-o altă poveste, cândva.
Peregrin levantin pe pământ,
Înspre Marea cea Moartă pornesc,
Să învăluie ea în firesc
Trupul meu de tăcere înfrânt.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.