Ziua Unirii
Respir prelung o durere,
Într-un cerc mai departe mereu,
Pe stâlpi sunt înșirate drapele,
E ziua neamului meu.
Și azi poporu-i împărțit,
Deși gândește-n unire,
E același popor urgisit,
Sunt două Moldove și azi și mâine.
Și soarele râde la fel,
Pe același meleag românesc,
Nimic însă nu e la fel,
Sunt două Moldove și nu e firesc.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.