Asteroid de ador
Te-ai schimbat ca o lună în eclipsă
Numai-mi simți a mea de dor, lipsă
Pe alte orbite, fugită ascunsă
Murmurându-mi lumina de mult stinsă
Și când plină de cratere mă vei striga...
Eu voi fi plecat hoinar ca un asteroid livid
Sâ găsesc tărâmul unde să mă divid
În praf de stele într-o privire caldă
Să renasc într-un curcubeu ambru fuior
Să alint, să iubesc nebun, să ador, ador
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.