Beție
beția unui gând mă stinge
zdrobind si tihna din cuvant
vazand cum moartea imi sugruma clipa
si-nsingurarea-n vers zacand.
se-aud cerneluri tremurande
ca-ntr-un razboi fara final
argati sunt greierii din noapte
la umbra de condei banal.
carbunii ard, se sting in foaie
un pergament peienjenit
nedeslusit insira slove
ce in cenusa dorm mocnind.
ma-mbata si ocara noptii
cu-otrava limbilor de ceas
rasufla cugetul agonic
si timpul potcovit in glas.
ma-mbat cu ochii din inscrisuri
din litere gravate-n rand
din oarbe zambete rapuse
de un etern letargic gând
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.