Ușoară viziune
aștept un anotimp
un simplu anotimp
ce nu-și găsește vamă
în nisipul fierbinte
în albul val ajuns la țărm
ucis de-atâtea îndoieli
eu îmi doresc un anotimp altfel
un ceas care să-mi sune la ușă
mai multe primăveri
în noaptea gheții
atunci și pietrele vor înflori
din umbre mirosind a spaimă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.