Mereu doar gând
Gândule nebun și sfânt
coborât să mă încânt,
ești o mare de frământ
zbuciumată când nu cânt!
Gândule mereu profund
încurcând și descurcând,
fără tine și oricând
eu aș fi nemaicontând!
Gândule amarul meu,
demon, zeu și Dumnezeu,
faci ce faci să nu fiu eu
când credeam că-s paraleu!
Cum să fac să te-nțeleg
și din toate ce s-aleg?
Mă întrebi și-apoi mă leg
tot de tine unde merg.
Sunt din caza ta frumos
iubitor și drăgăstos,
mă transformi în urâcios
când tu vrei în arțăgos.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Radu Mihăilescu. [Vezi poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre nebunie, poezii despre gânduri, poezii despre frumusețe sau poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.