Sunt doar o umbră
mă așez pe podea cu visele răspândite
între nopțile tale
și
degetele îți alunecă ușor
la marginea patului
se amestecă prin întuneric
cu respirația mea
iar timpul zboară
ca un adevăr
prin fereastra larg deschisă
sunt doar o umbră
și mă predau
carne și sânge
noapte de noapte
amestecând respirația mea
cu degetele tale subțiri
ce alunecă ușor
la marginea visului
da
o umbră
atât sunt
îngenuncheată
într-un vis
ce se tot întrerupe
da
da
mă așez pe podea
degetele tale subțiri
alunecă ușor la marginea patului
între vis și adevărul
ce se pierde
prin întuneric
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre noapte
- poezii despre adevăr
- poezii despre întuneric
- poezii despre zbor
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre degete
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.