Mă gustă
Mă gustă! iubito, în noapte,
Sclipirea din ochi ți-o doresc,
Mi-e dor... de buzele-ți coapte,
Ce-n șoaptă îmi spun"te iubesc".
Mă gustă! când luna se culcă
Și nu ne mai poate trăda,
Pe mine, năvalnic, te urcă,
Eu nu pot să spun decât... da.
Mă gustă! și soarbe-mi nectarul,
Putere să-mi dai și extaz,
Cu vin e pe masă paharul
Și tu... roșie-arzând în obraz.
Mă gustă! și pierde-mă-n tine,
Luceferi când bat în fereastră
Și-atinge-mă doar cu suspine,
În clipa ce e doar a noastră.
Mă gustă! când soarele curge
Si curgem, iubito... și noi,
În brațe adânc te voi strânge,
Topindu-mă pe sânii tăi goi.
Mă gustă! și dă-mi-te toată,
E ora amorului sfânt,
Un semn și-o mai facem odată,
Privirea mereu... ți-o ascult.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.