Conclus
Infinitul mă suspendă între minus și-ntre plus,
Dacă aș muri azi-mâine, am spus tot ce-aveam de spus,
Aș păstra în minte ochii cărora tu m-ai supus
Și cuvinte argintate cum iubirea a compus,
Deși ea rămâne mânzul ne-nșeuat și nesupus,
Așa cum a dovedit-o timpul rece, antepus.
Te-aș iubi, însă ardoarea tot ce-atinge e distrus,
Ca și moartea care este poezia de conclus.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.