Fără o firmitură
Fapte bune de vei face
La porți de biserici
Să te vadă lumea, preoți..
Unde ai vrea,.. să meriți
Să te duci și ajungi!
Când nu bine ai plecat
Si te apuci de judecat..
Arunci piatra imediat
In primul om infometat
Fără să-l fi intrebat...
Cu ce este, el,.. vinovat
De a ajuns de lume aruncat
Ce incercări l-au doborât..
Ca un copac in rece vânt
Ce nu-s toți cu aceeași
tărie pe pământ..
Da-poi omul din lut făcut
Fără rădăcini in pământ
Și de alții abandonat
Cum se sprijină in furtună
Fără o palmă și o firmitură...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.